Intră pe lista de așteptareÎnscrie-te
Fizz și căruța cu pânze

Fizz și căruța cu pânze

La Ferma Dapple, purcelușul Fizz are o căruță care nu se urnește, o adăpătoare care pierde apă și noroi care nu-i mai dă drumul. Patru povești cu joacă și o seară liniștită lângă mama.

  • 3-4 ani
  • 4 capitole
  • 12 min
  • În versuri
  • În română și engleză

Capitole

  1. Fizz, un purceluș roz și zâmbăreț, se sprijină de o căruță plină cu mere roșii, pe un drum însorit de la fermă.1Căruța cu pânze2 min
  2. Fizz își sprijină bărbia de marginea adăpătorii pline, cu ochii închiși și un zâmbet somnoros, într-o zi cu soare.2Crăpătura din adăpătoare3 min
  3. Fizz stă cu spatele la noi și privește o bucată de pământ uscat și crăpat, cu o groapă largă și goală.3Prins în băltoacă3 min
  4. Noaptea, Fizz stă pe spate în culcușul de fân, se foiește și zâmbește, iar mama îl privește de pe scaun.4Stai cuminte pentru mama3 min

Capitolul 1 din 4 · 2 min

Căruța cu pânze

Vine ploaia, căruța cu mere nu se urnește, iar Fizz trebuie să se descurce singur.

  1. Fizz, un purceluș roz și zâmbăreț, se sprijină de o căruță plină cu mere roșii, pe un drum însorit de la fermă.

    Prin Ferma Dapple, vesel, se plimbă
    Fizz, purcelușul roz cu urechea strâmbă.
    Căruța-i plină ochi cu mere,
    roșii-roșii, cu gust de miere!

  2. Fizz închide ochii și împinge căruța cu mere din toate puterile, dar roțile nu se mișcă pe drumul prăfuit.

    Dar calul Barley e la păscut,
    iar căruța-i grea - ce-i de făcut?
    Fizz o-mpinge cu râtul: hei-rup! Nimic!
    Roțile nu se mișcă niciun pic.

  3. Micuțul Fizz împinge căruța cu mere prin curtea fermei, sub nori mari și negri, în lumina portocalie a apusului.

    Cerul e gri. Bate vântul pe drum.
    „Pot și singur! Salvez merele acum!”
    Împinge și trage - căruța nu vrea!
    Vin nori grei de ploaie... Of, ce vreme rea!

  4. Un cearșaf alb zboară de pe sârma de rufe și trece peste Fizz, care râde și se întinde după el, lângă căruță.

    VÂJ! Vântul suflă tare prin tufe
    și smulge-un cearșaf de pe sârma de rufe.
    Zboară, plutește, alb ca un nor,
    și - puf! - se lasă lângă Fizz, ușor.

  5. Fizz zâmbește larg și leagă cearșaful alb de un par din căruța cu mere, iar vântul îl umflă ca pe o pânză de corabie.

    Fizz se uită la cearșaf, la cer, pe rând...
    Îi sclipesc ochii. Ce-i trece prin gând?
    Leagă cearșaful de stâlpul din față -
    gata pânza! Ce idee isteață!

  6. Căruța gonește, cu cearșaful umflat ca o pânză de corabie, iar Fizz se uită peste margine și râde.

    Vântul umflă pânza, o face rotundă,
    și căruța pornește într-o secundă!
    Roțile se-nvârt: scârț-scârț! Hop-hop!
    Peste pietre și hopuri - la galop!

  7. În șura de lemn, Fizz stă printre merele din căruță și ridică lăbuțele bucuros, în timp ce afară plouă.

    Fizz o duce iute, drept în șură,
    și - pic! - pe cap îi cade-o picătură!
    Merele-s salvate - niciunul nu s-a udat!
    Gata treaba! Fizz răsuflă ușurat.

  8. Fizz stă mândru lângă căruța plină de mere, cu pânza ei din cearșaf, iar soarele iese printre norii aurii.

    Norii se duc și nu mai plouă,
    iese soarele - ferma-i ca nouă!
    Fizz dă din urechea strâmbă, fericit -
    micul nostru erou a reușit!

Capitolul 2 din 4 · 3 min

Crăpătura din adăpătoare

E o zi de arșiță, iar adăpătoarea fermei are o crăpătură pe unde fuge apa.

  1. Fizz își sprijină bărbia de marginea adăpătorii pline, cu ochii închiși și un zâmbet somnoros, într-o zi cu soare.

    Fizz e-un purceluș mic și roz,
    c-o ureche strâmbă. E cam somnoros.
    Stă la Ferma Dapple - ce loc frumos! -
    și scurmă vesel cu râtul pe jos.

  2. Sub un soare arzător, două vaci și trei găini stau obosite pe pământul uscat și crăpat, iar Fizz e obosit și el.

    Era cea mai caldă zi de vară,
    bătea soarele tare afară.
    Vacilor de pe câmp le era sete,
    găinușele moțăiau lângă perete.

  3. Fizz se uită îngrijorat peste marginea adăpătorii goale, iar printr-o crăpătură din fund se scurge un firicel de apă.

    Lui Fizz i s-a făcut sete, și-a fugit
    la adăpătoare. Și ce crezi c-a găsit?
    Pe fund era o mică crăpătură,
    și apa s-a scurs, picătură cu picătură.

  4. Fizz aleargă prin curtea uscată cu o găleată plină, iar apa sare peste margini la fiecare pas.

    Fizz a cărat apă, găleată cu găleată,
    dar apa se scurgea iar - toată, toată!
    Și-alerga, și-alerga, sub soare,
    dar apa fugea din adăpătoare.

  5. În lumina roșie a apusului, calul Barley, două vaci, trei găini și Fizz se strâng însetați în jurul adăpătorii.

    Cerul s-a făcut roșu, s-a înserat,
    și animalele s-au adunat:
    calul Barley, vacile, găinile - toate
    voiau să bea apă-nainte de noapte.

  6. Fizz stă zâmbind lângă băltoaca lui cu noroi, la căderea serii, iar în spate, pe câmp, se vede adăpătoarea de lemn.

    Fizz stătea lângă băltoaca lui, la răcoare.
    Ce noroi! Lipicios și moale-moale!
    S-a uitat la crăpătură, apoi la lut -
    și, țac-pac, a priceput ce e de făcut!

  7. Fizz se apleacă peste peretele adăpătorii și îndeasă cu copita un bulgăre de lut ud în crăpătură.

    A luat lut cu copita lui roz.
    „Cu asta o repar!” a zis el, bucuros.
    Și l-a îndesat în crăpătură, câte-un pic,
    cât a putut de tare - mic, dar voinic!

  8. Fizz varsă o găleată de apă în adăpătoare, iar jos, pe o latură, crăpătura e astupată cu un petic de lut.

    Apoi Fizz a cărat, găleată cu găleată,
    și-adăpătoarea s-a umplut până sus - gata!

  9. Noaptea, sub lună, Fizz zâmbește lângă adăpătoare, iar Barley, două vaci și trei găini beau apă din ea.

    Gâl-gâl! Au băut până s-au săturat -
    apă mai bună n-au mai gustat!
    Vacile - „Muu!”, găinile - „Cotcodac!”,
    iar Barley bea încet, cu mare drag.

  10. Fizz doarme în culcușul lui de noroi, lângă adăpătoarea plină; Barley, vacile și găinile se odihnesc sub lună.

    Peste fermă, luna a urcat alene,
    și-a venit Moș Ene pe la gene.
    Fizz s-a făcut covrig în lutul răcoros,
    cu urechea strâmbă lăsată-n jos.
    Adăpătoarea-i plină, și toți dorm în pace,
    sub cerul cu stele. Și totul tace.
    Noapte bună, Fizz! Noapte bună, lună!
    Și ție, Ferma Dapple, noapte bună!

Capitolul 3 din 4 · 3 min

Prins în băltoacă

Fizz are în sfârșit băltoaca mult visată, dar noroiul gros nu-l mai lasă să iasă.

  1. Fizz stă cu spatele la noi și privește o bucată de pământ uscat și crăpat, cu o groapă largă și goală.

    Fizz e-un purceluș roz, mititel,
    cu o ureche strâmbă - ce drag e el!
    Toată vara - soare, fără ploi.
    Fizz visa să se tăvălească-n noroi.

  2. Plouă cu găleata, iar Fizz ridică lăbuțele lângă groapa care s-a umplut de noroi maro, în care cad stropi mari.

    Și-ntr-o zi a plouat - ce ploaie tare!
    Pleosc! Pleosc! S-a umplut o groapă mare.
    Noroiul? Moale și adânc - ca-n vis!
    O băltoacă numai bună pentru Fizz!

  3. Fizz se tăvălește pe spate prin noroi, maro din cap până-n picioare, și râde, iar stropii zboară peste tot.

    Fizz a fugit - guiț, guiț! - la băltoacă.
    Hop! FLEOȘC! PLEOSC! Și-a început joaca!
    S-a tăvălit, s-a bălăcit, s-a răsturnat -
    cel mai fericit purceluș din sat!

  4. Fizz e prins în mijlocul băltoacei mari, doar cu capul și urechile afară din noroiul gros, și pare îngrijorat.

    Dar la mijloc era noroi gros și moale,
    și fleoșc! - l-a prins de picioare.
    Trage stângul - prins ca-n lipici!
    Trage dreptul - și se afundă un pic!

  5. Fizz, prins în noroi, strigă după ajutor cu gura larg deschisă, cu ochii mari și o ureche pleoștită.

    „Guiț! Ajutor! Sunt prins în noroi!
    Nu pot nici înainte, nici înapoi!”
    S-a foit și s-a zbătut, guițând,
    dar noroiul nu-i dădea drumul - nici gând!

  6. Calul Barley ridică o copită la marginea noroiului și îl privește pe Fizz, care se uită în sus la el.

    Tropa-tropa! Calul Barley a venit.
    „Te scot eu, micuțule!” Dar s-a oprit:
    „Noroiul e prea moale, iar eu - prea greu.
    M-aș afunda! Aș rămâne prins și eu!”

  7. Fermierul Dapple îngenunchează și împinge o scândură lungă peste noroi, spre Fizz, iar Barley privește din spate.

    Barley a nechezat: „Ajutor! Ajutor!”
    Și fermierul Dapple a venit în zbor.
    „Stai, că știu!” A adus o scândură lată,
    a împins-o până la Fizz: podul e gata!

  8. Fizz se târăște pe scândură afară din noroi și zâmbește; fermierul Dapple îi întinde mâna, iar Barley se uită la ei.

    „Hai, pe scândură!” a strigat Dapple. „Ușor!”
    Fizz s-a urcat, s-a târât încetișor.
    Aluneca, se ținea... și, pas cu pas,
    hop! A ieșit - noroi până la nas!

  9. Plin de noroi și fericit, Fizz pleacă tropăind de la băltoacă, în lumina aurie a serii, spre șură și clopoțelul fermei.

    Cling-cling! A sunat clopoțelul: hai la masă!
    Și Fizz a pornit, tropăind, spre casă.
    S-a tăvălit în noroi, cum a visat!
    Cel mai murdar și mai fericit purceluș din sat!

Capitolul 4 din 4 · 3 min

Stai cuminte pentru mama

Fizz abia așteaptă primul cules și se tot foiește, iar mama nu poate ațipi.

  1. Noaptea, Fizz stă pe spate în culcușul de fân, se foiește și zâmbește, iar mama îl privește de pe scaun.

    Purcelușul Fizz, în fân,
    număra mere-n gând, pe rând.
    Mâine - culesul merelor!
    Primul lui! Nerăbdător,
    hop pe-o parte, hop pe alta,
    urechea strâmbă-i sălta.

  2. Mama, cu șorțul pe ea, stă pe scaun lângă o lampă aprinsă și se uită la Fizz, în culcușul lui de fân.

    Lângă Fizz, pe scaunul ei,
    stătea mama, ca de obicei:
    îl păzea până adormea,
    și-abia apoi, tiptil, se ducea.

  3. Fizz dă din picioare și zâmbește în patul de fân, iar mama, pe scaun, cască cu mâna la gură și clipește, să nu adoarmă.

    Dar când Fizz se-ntorcea, hop!
    mama sărea din somn pe loc.
    El se foia - ea tresărea
    și, somnoroasă, iar clipea.
    Cât nu dormea Fizz niciun pic,
    nici mama nu dormea nimic.

  4. Fizz stă nemișcat și se uită la mama, care, lângă patul lui, abia își mai ține ochii deschiși.

    Fizz s-a uitat la ochii ei:
    se-nchideau singuri, de grei!
    Și-atunci a înțeles: „Când mă foiesc,
    pe biata mama o trezesc!"
    „Stau cuminte," s-a gândit,
    „ca mama să doarmă liniștit."

  5. Fizz stă ghemuit, liniștit, în patul de fân, cu ochii închiși, iar mama zâmbește lângă el, pe scaun.

    Și-a strâns picioarele sub el,
    și-a pus botul jos, ușurel.
    Stătea cuminte, nemișcat,
    și liniștea s-a lăsat.
    Rotund ca un măr din pom,
    s-a făcut ghem, gata de somn.

  6. Fizz doarme în pătuțul lui, sub plapumă, iar mama, în balansoar, are și ea ochii închiși.

    Iar mama, în sfârșit, s-a lăsat
    moale-n scaun - cât a mai așteptat!
    Respira rar, respira ușor,
    și-au adormit amândoi, pe-ncetișor.

  7. Fizz și mama dorm liniștiți, el în pat, sub o plapumă din petice, ea pe scaun, iar lumina lunii umple fereastra.

    Lampa ardea slab. Luna era sus.
    Noaptea trecea. Amândoi dormeau dus.
    La cald, cu urechea atârnând,
    Fizz visa mere, rând pe rând.
    Noapte bună, mamă! Noapte bună, Fizz!
    Somn ușor, și numai mere dulci în vis!

În aplicație te așteaptă și alte povești

Alege o aventură nouă sau întoarce-te la povestea pe care copilul tău o cere iar. Citiți-o împreună sau ascultați Naratorul Starwink.

În română și engleză, pentru toate vârstele.

Intră pe lista de așteptare

Îți trimitem un e-mail de confirmare și unul când se lansează Starwink.